vineri, 24 iunie 2011

Propunere indecenta

Student, anul III, I.D., (adica eu) caut studenti/studente, dispusi sa recapituleze:

Drept penal, partea generala I
Drept penal, partea generala II
Drept penal, partea speciala
Drept civil, contracte
Drept civil, obligatii
Drept civil, succesiuni
Procedura penala I
Procedura penala II

in cadrul unor discutii pornind de la grile, spete si probleme doctrinare.

Doritorii / doritoarele sunt rugati sa ma contacteze la riliescu2000@yahoo.com, in perioada 25-30 iunie 2011, in vederea petrecerii impreuna a unei veri juridice fierbinti.

Read more...

luni, 13 iunie 2011

Noi întrebări şi răspunsuri de dreptul muncii (03)

01. Care sunt cele două componente ale pieţei muncii?

Răspuns:

a) cererea de forţă de muncă;
b) oferta de forţă de muncă.

02. Ce este cererea de forţă de muncă?

Răspuns:
Necesarul de munca salariata la un anumit moment dat pentru desfasurarea activitatii angajatorilor, persoane juridice si persoane fizice. Expresia ei sintetica o constituie numarul de locuri de munca existent.

03. Ce este oferta de forţă de muncă?

Răspuns:
Totalul persoanelor apte de munca disponibile sa se angajeze si sa devina salariati.

04. Enumeraţi caracteristicile pieţei muncii

Răspuns:

a) este piata cea mai organizata si reglementata;
b) este cea mai sensibila;
c) confruntarea dintre cerere si oferta pe piata muncii are loc cu directa implicare a puterii de stat – legislativa, executiva, judecatoreasca;
d) este o piata contractuala, în care negocierea si contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii si ofertei de forta de munca;
e) are în functionarea sa o anumita predispozitie spre conflict, ceea ce determina un echilibru relativ fragil.

05. Enumeraţi principalele obiective ale formării profesionale

Răspuns:

a) obtinerea unei calificari profesionale;
b) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului sau locului de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;
d) reconversia profesionala determinata de restructurari socio-economice;
e) dobândirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne necesare pentru realizarea activitatilor profesionale;
f) prevenirea riscului somajului;
g) promovare în munca si dezvoltarea carierei profesionale.

06. Ce este contractul de calificare profesională?

Răspuns:
Contractul de calificare profesionala se utilizeaza, cu precadere, în cazul salariatilor care nu au dobândit pâna la data încheierii contractului lor de munca, prin studii, o meserie sau profesie, precum si în cazul celor care trebuie sa-si schimbe meseria ori profesia pentru a-si mentine calitatea de salariat la acel angajator.

Durata contractului de calificare este prevazuta între o limita minima (de 6 luni) si una maxima (de 2 ani). Durata concreta, asadar, va fi stabilita de cele doua parti ale contractului în functie de complexitatea meseriei sau profesiei ce urmeaza a fi exercitata.

07. Ce este contractul de ucenicie la locul de muncă?

Răspuns:
Un contract individual de munca de tip particular, încheiat pe durata determinata, în temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic, se obliga sa se pregateasca profesional si sa munceasca pentru si sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumita angajator, care se obliga sa-i asigure plata salariului si toate conditiile necesare formarii profesionale.

08. Definiţi contractul colectiv de muncă

Răspuns:
Orice acord scris referitor la conditiile de munca, încheiat între un angajator, un grup de angajatori sau o asociatie patronala, pe de o parte, si una sau mai multe organizatii reprezentative ale salariatilor, pe de alta parte, reprezentantii salariatilor fiind alesi sau mandatati de catre cei pe care îi reprezinta, conform dispozitiilor din fiecare legislatie nationala.

09. Care este natura convenţiei colective de muncă?

Răspuns:
Este un act sui generis, fiind în acelasi timp, act juridic (contract, conventie), sursa de drepturi si obligatii subiective si reciproce ale partilor si totodata, izvor de drept, fiind, sub acest aspect, o norma conventionala, negociata.

10. Enumeraţi caracterele contractului colectiv de muncă

Răspuns:

a) contract sinalagmatic;
b) contract cu titlu oneros şi comutativ;
c) contract care presupune prestaţii succesive;
d) contract numit;
e) contract solemn;
f) reprezintă o excepţie de la principiul relativităţii efectelor contractului.

11. La ce niveluri se pot încheia contracte colective de muncă?

Răspuns:

a) angajator;
b) grupuri de angajatori;
c) ramuri de activitate;
d) naţional.

12. Care este ierarhizarea contractelor colective?

Răspuns:

a) contractul colectiv la nivel naţional;
b) contractele colective la nivel de ramuri;
c) contractele colective la nivelurile grupurilor de angajatori;
d) contractele colective la nivelul angajatorilor.

13. Care este principala consecinţă a ierarhizării contractelor colective?

Răspuns:
Prevederile oricarui contract colectiv la nivel superior sunt considerate niveluri
minime de la care începe negocierea contractelor colective de munca la nivelurile inferioare.

Read more...

Noi întrebări şi răspunsuri de dreptul muncii (02)

01. Ce este dialogul social?

Răspuns:
O modalitate simpla si concreta care urmareste explicit realizarea democratiei economico-sociale prin aducerea la masa dialogului, a discutiilor si a negocierilor a celor doi mari parteneri sociali care se întâlnesc atât în procesul muncii, dar si în diverse activitati de gestionare a treburilor societatii.

02. Ce se înţelege prin tripartism?

Răspuns:
Prin acest termen se întelege – tranzactiile, negocierile care se deruleaza (desfasoara) între Stat, – reprezentat prin Guvern – angajatori si, lucratorii care privesc elaborarea si aplicarea politicii economico–sociale.

03. Enumeraţi obiectivele dialogului social

Răspuns:

a) mecanism de schimb al informaţiilor;
b) mecanism de consultare;
c) mecanism de negociere;
d) mecanism de decizie.

04. Ce este parteneriatul social?

Răspuns:
Colaborarea dintre patronat şi sindicate, în scopul rezolvării unor probleme economice şi sociale.

05. Ce este patronul în lumina art. 2 din Legea patronatelor nr. 356/2001?

Răspuns:
Persoana juridica înmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care
administreaza si utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, în scopul obtinerii de profit în conditii de concurenta, si care angajeaza munca salariata.

06. Ce sunt patronatele?

Răspuns:
Organizatii ale patronilor, autonome, fara caracter politic, înfiintate ca persoane
juridice de drept privat fara scop patrimonial. Un numar de cel putin 15 persoane juridice înmatriculate sau persoane fizice autorizate potrivit legii poate constitui un patronat. Se pot constitui patronate cu un numar de cel putin 5 membri în ramurile în care acestia detin peste 70% din volumul productiei.

07. Care sunt elementele pe care trebuie să le conţină statutul patronatului?

Răspuns:

a) denumirea patronatului, sediul principal si, dupa caz, structurile teritoriale
proprii, cu sau fara personalitate juridica;
b) obiectul de activitate si scopul;
c) patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia, cotizatiile, precum si
alte surse de finantare legale ;
d) drepturile si obligatiile membrilor;
e) organele de conducere;
f) raspunderi;
g) dizolvarea si lichidarea patronatului

08. Enumeraţi principalele scopuri ale patronatelor

Răspuns:

a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, tehnice si juridice ale membrilor lor;
b) activeaza pentru deplina libertate de actiune a patronilor în scopul dezvoltarii si eficientizarii activitatii acestora;
c) promoveaza concurenta loiala, în conditiile legii, în scopul asigurarii de sanse egale fiecaruia dintre membrii lor;
d) sunt consultate de Guvern la initierea, elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economica si participa în structurile de coordonare si gestionare a programelor cu Uniunea Europeana;
e) desemneaza reprezentanti la negocierea si încheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si acorduri în relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si în structuri tripartite de conducere si de dialog social.

09. Definiţi sindicatele

Răspuns:
Acele organizatii – persoane juridice independente – constituite în scopul apararii si promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor – salariati, functionari publici, alti profesionisti sau persoane în curs
de calificare – prevazute în legislatia muncii interna si în documentele internationale, precum si în contractele colective de munca, ce îsi desfasoara activitatea potrivit statutelor proprii.

10. Enumeraţi trăsăturile caracteristice ale sindicatelor

Răspuns:

a) persoane juridice independente;
b) reunesc persoane ce exercită anumite activităţi profesionale ;
c) constituite în temeiul dreptului de asociere ;
d) funcţionează în baza statutelor proprii ;
e) apără drepturile membrilor, promovează interesele profesionale, economice şi sociale ale acestora.

11. În ce măsură interesele sindicatelor şi ale patronatelor sunt convergente?

Răspuns :
Atât sindicatul, cât si angajatorul urmaresc desfasurarea unei activitati rentabile, eficiente, din care sa rezulte beneficii.

12. În ce măsură interesele sindicatelor şi ale patronatelor sunt divergente ?

Răspuns :
În timp ce patronatul, (conducerea unitatii) urmareste obtinerea unor câstiguri mari cu cheltuieli cât mai mici, sindicatele doresc si ele salarii mai mari pentru membrii lor, conditii de munca mai bune ceea ce presupune cheltuieli sporite pentru angajator, implicit beneficii diminuate.

13. Care sunt prevederile ce nu trebuie să lipsească din statutele organizaţiilor sindicale?

Răspuns:

a) scopul constituirii, denumirea si sediul organizatiei sindicale;
b) modul în care se dobândeste si înceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;
c) drepturile si îndatoririle membrilor;
d) modul de stabilire si încasare a cotizatiei;
e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere si de revocare, durata mandatelor si atributiile lor;
f) conditiile si normele de deliberare pentru modificarea statutului si de adoptare a hotarârilor;
g) marimea si compunerea patrimoniului initial;
h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizatiei sindicale, transmiterea ori, dupa caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea ca bunurile date în folosinta de catre stat vor fi restituite acestuia.

14. Care este numărul minim de membri care pot constitui un sindicat?

Răspuns:
Aceste persoane pot sa-si desfasoare activitatea nu numai la acelasi angajator, ci si la angajatori diferiti, cu conditia însa ca ele sa actioneze în aceeasi ramura sau profesiune.

15. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei desemnaţi ca membri în organele de conducere ale sindicatului?

Răspuns:

a) să fie membri ai organizaţiei sindicale respective;
b) să aibă capacitate de exerciţiu deplină;
c) sa nu execute pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savârsirea infractiunii.

16. Enumeraţi atribuţiile sindicatelor, prevăzute de Codul Muncii

Răspuns:

a) sa fie consultate în cazul concedierilor colective, si sa primeasca informatii relevante în legatura cu acesta;
b) sa primeasca notificarea angajatorului privind intentia de concediere colectiva si sa propuna masuri în vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor concediati;
c) sa-si dea acordul asupra normelor de munca elaborate de angajator;
d) sa-si manifeste acordul cu privire la cumularea zilelor de repaus saptamânal;
e) sa-si dea acordul asupra respingerii solicitarii salariatilor de a beneficia de concedii pentru formare profesionala;
f) sa fie consultate la elaborarea masurilor de securitate si sanatate în munca;
g) sa fie consultate la elaborarea regulamentului intern;
h) sa asiste, printre reprezentanti, la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile pe salariatii în cauza – membri ai sindicatelor respective.

17. Ce acţiuni poate întreprinde sindicatul, în sprijinul membrilor săi?

Răspuns :

a) sa sprijine material pe membrii sai în exercitarea profesiunii;
b) sa constituie case de ajutor proprii;
c) sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii în vederea cresterii nivelului de cunoastere a membrilor sai si pentru apararea intereselor acestora;
d) sa înfiinteze si sa administreze în interesul membrilor sai unitati de cultura, învatamânt si cercetare în domeniul activitatii sindicale, unitati economico-sociale, comerciale, asigurari, precum si banca proprie pentru operatiuni financiare în lei si în valuta;
e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sai;
f) sa organizeze si sa sprijine material si financiar activitatea sportiva în asociatii si în cluburi sportive, precum si activitati cultural-artistice.

18. Ce este o federaţie sindicală?

Răspuns :
Doua sau mai multe organizatii sindicale constituite la nivelul unor unitati
diferite din aceeasi ramura de activitate sau profesiune.

19. Ce este o confederaţie sindicală ?

Răspuns :
Doua sau mai multe federatii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni
Diferite.

20. Ce este o uniune sindicală?

Răspuns:
Federatiile sindicale si confederatiile pot constitui, din sindicatele componente, uniuni sindicale.

21. Care este singura formă de dizolvare a organizaţiilor sindicale?

Răspuns:
Prin hotarârea membrilor sau a delegatilor acestora adoptata conform statutelor proprii.

22. Enumeraţi mijloacele specifice pe care sindicatele au dreptul să le folosească în vederea atingerii scopului pentru care au fost create

Răspuns:

a) negocierile;
b) procedurile de soluţionare a litigiilor (mediere, arbitraj, conciliere);
c) petiţia;
d) protestul;
e) mitingul;
f) demonstraţia;
g) greva.

Read more...

duminică, 12 iunie 2011

Alte întrebări la dreptul muncii (VII)

01. Definiţi timpul de muncă

Răspuns:
Durata pe care un salariat o are la îndemână în vederea îndeplinirii sarcinilor de muncă.

02. Care este limita duratei legale a timpului de muncă, incluzându-se orele suplimentare?

Răspuns:
48 de ore pe săptămână.

03. Care este consecinţa unei durate zilnice a timpului de muncă de 12 ore?

Răspuns:
O perioadă de repaus de minim 24 de ore.

04. Enumeraţi situaţiile în care legea permite reducerea timpului de lucru

Răspuns:

a) durata timpul de muncă în cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani;
b) salariata gravidă sau care alăptează;
c) durata timpului de lucru pentru cei care lucrează în condiţii deosebite – vătămătoare, grele sau periculoase;
d) durata timpului de lucru pe timpul nopţii;
e) durata redusă a timpului muncă în perioadele cu temperaturi extreme.

05. Enumeraţi repausurile periodice

Răspuns:

a) pauza de masă şi repausul zilnic;
b) repausul săptămânal;
c) sărbătorile legale.

06. Ce este repausul zilnic?

Răspuns:
Este intervalul de timp cuprins între finele programului de lucru dintr-o zi şi începutul programului de lucru din ziua următoare. Acest repaus nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, cu excepţia muncii în schimburi unde repausul nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.

07. Ce este repausul săptămânal?

Răspuns:
Intervalul de timp constând în două zile consecutive ce desparte două săptămâni de lucru şi care se stabileşte, de regulă, sâmbătă şi duminică.

08. De câte feluri sunt concediile?

Răspuns:

a) de odihnă (comun sau suplimentar);
b) medicale;
c) alte concedii (cu plată sau fără plată);
d) pentru formarea profesională.

09. Care sunt principiile fundamentale privind concediul de odihnă?

Răspuns:

a) garantarea dreptului anual de odihnă plătit pentru toţi angajatorii;
b) dreptul la odihnă nu poate forma obiectul unei cesiuni, renunţări sau limitări;
c) durata efectivă a concediului de odihnă se stabileşte prin negociere.

10. Ce este jurisdicţia muncii?

Răspuns:
Activitatea de soluţionare, de către organele specializate, a litigiilor ce se ivesc între participanţii la raporturile juridice de muncă.

11. Ce anume nu intră sub incidenţa jurisdicţiei muncii?

Răspuns:

a) conflictele de interese, acestea nefiind rezolvabile de către judecători;
b) conflictele născute în legătură cu prestarea muncii într-un alt temei decât contractul individual de muncă;
c) conflictele dintre sindicat şi membrii săi;
d) contestaţiile funcţionarilor publici privind sancţiunile disciplinare, eliberarea sau destituirea din funcţie, ordinul de imputare (acestea revenind instanţelor de contencios administrativ).

12. Care este prima instanţa competentă să judece conflictele muncă?

Răspuns:
Tribunalul.

13. Care este competenţa excepţională a judecătoriilor în dreptul muncii?

Răspuns:

a) în litigiile privind carnetul de muncă;
b) în cazul cererilor pentru constatarea reprezentativităţii organizaţiilor sindicale la nivel unitate.

14. Care este competenţa excepţională a curţii de apel în dreptul muncii?

Răspuns:

a) în cazul cererilor de suspendare a grevei;
b) ca instanţă de recurs faţă de hotărârile pronunţate de tribunale.

15. Care sunt termenele în care pot fi formulate cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă?

Răspuns:

a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicată decizia angajatorului privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care s-a comunicat decizia de
sancţionare disciplinară;
c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;
d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă;
e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.

În toate celelalte situaţii termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.

16. Câte grade de jurisdicţie există în litigiile de muncă?

Răspuns:
Două grade:
a) tribunalul;
b) curtea de apel.

Read more...

Alte întrebări la dreptul muncii (VI)

01. Definiţi disciplina muncii

Răspuns:
Ordinea necesară în cadrul exercitării raporturilor juridice de muncă şi în cadrul unui colectiv de salariaţi, ce presupune respectarea de către aceştia a unor reguli sau norme de conduită, garanţie a desfăşurării în condiţii de eficienţă a procesului muncii.

02. Definiţi abaterea disciplinară

Răspuns:
O faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către un salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

03. Enumeraţi cauzele de nerăspundere disciplinară

Răspuns:

a) legitimă apărare;
b) starea de necesitate;
c) constrângerea fizică sau morală;
d) cazul fortuit şi forţa majoră;
e) eroarea de fapt;
f) executarea unui ordin legal de serviciu.

04. Cu ce se poate cumula răspunderea disciplinară?

Răspuns:

a) cu răspunderea patrimonială;
b) cu răspunderea contravenţională;
c) cu răspunderea penală.

05. Clasificaţi sancţiunile disciplinare în raport de persoanele cărora li se aplică

Răspuns:

a) sancţiuni generale prevăzute de Codul muncii;
b) sancţiuni speciale prevăzute în statute de personal sau disciplinare.

06. Clasificaţi sancţiunile disciplinare în raport de efectele produse

Răspuns:

a) sancţiuni cu efect precumpănitor moral;
b) sancţiuni cu efect precumpănitor material.

07. În ce constă răspunderea patrimonială?

Răspuns:
Obligarea salariatului care a produs paguba să acopere prejudiciul cu bunurile sale proprii, în primul rând cu salariul.

08. Enumeraţi categoriile de angajaţi care pot răspunde patrimonial

Răspuns:

a) cei cu contract de muncă pe durată nedeterminată;
b) cei cu contract de muncă pe durată determinată;
c) cei cu contract de muncă cu timp parţial;
d) cei cu contract de muncă la domiciliu;
e) cei cu contract de ucenicie;
f) cei care se află în detaşare.

09. Enumeraţi categoriile de angajaţi care nu pot răspunde patrimonial

Răspuns:

a) elevii şi studenţii aflaţi în practică;
b) funcţionarii publici;
c) cei care au încheiat contracte civile de prestări servicii;
d) cei care desfăşoară munca de voluntariat;
e) administratorii cu contract de mandat;
f) cenzorii şi lichidatorii unei societăţi comerciale;
g) persoanele care se află în delegaţie la o altă unitate pe care o prejudiciază.

10. Care este cuantumul ratelor lunare plătite de salariat în temeiul răspunderii patrimoniale?

Răspuns:
O treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi, împreună cu celelalte reţineri, jumătate din salariul respectiv.

Read more...

Alte întrebări la dreptul muncii (V)

01. Care sunt modalităţile încetării de drept a contractului de muncă?

Răspuns:

a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoană fizică;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii prezumate sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică, dacă aceasta antrenează lichidarea afacerii;
c) ca urmare a dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care persoana juridică îşi încetează existenţa;
d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii;
e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediată nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
g) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
h) de la data retragerii, de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
i) ca urmare a interzicerii executării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
j) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;
k) retragerea acordului părinţilor sau reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani.

02. Enumeraţi criteriile în funcţie de care se evaluează gravitatea abaterii disciplinare

Răspuns:

a) împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventuale sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

03. Care sunt formele pe care le poate îmbrăca vinovăţia salariatului?

Răspuns:

a) neglijenţă;
b) imprudenţă;
c) intenţie indirectă;
d) intenţie directă.

04. Enumeraţi cele mai frecvente abateri disciplinare

Răspuns:

a) cauzarea de prejudicii;
b) nerespectarea programului de lucru;
c) insubordonarea;
d) comportament inadecvat la locul de muncă;
e) atitudini neglijente.

05. Care sunt consecinţele concedierii disciplinare asupra celui concediat?

Răspuns:

a) concedierea poate avea loc fără acordarea vreunui preaviz;
b) concedierea are loc fără a se propune trecerea pe un alt loc de muncă vacant în unitate;
c) dificultăţi la reîncadrarea în muncă a celor concediaţi disciplinar;
d) cel concediat disciplinar nu beneficiază de calitatea de şomer;
e) concedierea disciplinară duce la întreruperea vechimii în muncă.

06. Care este termenul în care trebuie emisă decizia de concediere?

Răspuns:
30 de zile calendaristice de la data în care angajatorul a luat cunoştinţă de săvârşirea abaterii disciplinare grave sau ultima dintre abaterile repetate, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

07. Ce trebuie să conţină decizia de concediere, sub sancţiunea nulităţii absolute?

Răspuns:

a) descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară;
b) precizarea normelor statutare, regulamentare şi contractuale încălcate;
c) motivele înlăturării apărărilor formulate de salariat sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

08. Care este termenul în care se comunică decizia de concediere?

Răspuns:
5 zile calendaristice de la data emiterii.

09. Care este termenul în care poate fi contestată decizia de concediere?

Răspuns:
30 de zile.

10. Care este instanţa competentă să judece contestaţia la decizia de concediere?

Răspuns:
Tribunalul de la domiciliul reclamantului.

11. Enumeraţi elementele care pot duce la concluzia că salariatul este necorespunzător profesional

Răspuns:

a) necompetenţa;
b) nivelul profesional scăzut;
c) neglijenţa;
d) atitudinea faţă de îndrumările primite;
e) comportamentul salariatului în afara locului de muncă.

12. Care sunt condiţiile care trebuie întrunite cumulativ ca să fie vorba despre o concediere pentru motive economice?

Răspuns:

a) desfiinţarea locului de muncă să fie efectivă;
b) desfiinţarea postului să fie reală şi serioasă;
c) desfiinţarea postului să fie definitivă şi nu una de conjunctură.

13. Care sunt situaţiile în care concedierea este imperativ interzisă?

Răspuns:

a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală;
b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale.

14. Enumeraţi perioadele raportului juridic de muncă în care concedierea nu se poate dispune

Răspuns:

a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical
conform legii;
b) pe durata carantinei;
c) pe durata stării de graviditate a femeii salariate, dacă angajatorul a luat la
cunoştinţă de acest fapt anterior concedierii;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau,
în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani
sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la
împlinirea vârstei de 18 ani;
g) pe durata îndeplinirii serviciului militar;
h) pe durata exercitării une funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia
situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau
pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat;
i) pe durata efectuării concediului de odihnă.

15. Enumeraţi trăsăturile specifice ale nulităţii în dreptul muncii

Răspuns:

a) nulitatea produce efecte întotdeauna numai pentru viitor, nu şi pentru trecut;
b) spre deosebire de dreptul comun, nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege;
c) în dreptul muncii regula o reprezintă nulitatea parţială, ceea ce face să se înlăture doar clauzele nelegale, menţinându-se contractul de muncă ori de câte ori este posibil;
d) nulitatea în dreptul muncii poate fi:
• amiabilă, adică convenită de părţile contractante;
• judiciară, adică pronunţată de instanţa de judecată, dacă părţile nu se înţeleg.

Read more...

Noi întrebări şi răspunsuri de dreptul muncii (01)

01. Enumeraţi principalele semnificaţii ale cuvântului „muncă”

Răspuns:

a) activitate productivă;
b) rezultatul acestei activităţi (o muncă reuşită);
c) loc de muncă (a avea o muncă);
d) ansamblul lucrătorilor (munca împotriva capitalului);
e) durere;
f) suferinţă;
g) tortură.

02. Care este genul de muncă pe care o ia în calcul ramura dreptului muncii?

Răspuns:
Munca subordonată.

03. Care este obiectul dreptului muncii?

Răspuns:

a) relaţiile de muncă;
b) formarea profesională;
c) dialogul social;
d) securitatea şi sănătatea în muncă;
e) jurisdicţia muncii.

04. Ce este munca subordonată?

Răspuns:
Opusa muncii pentru sine ori celei independente se afla munca subordonata, adica cea prestata de o persoana fizica pentru un beneficiar persoana juridica sau fizica sub autoritatea acestuia din urma.

Este cazul celei îndeplinite de salariati, ca urmare a încheierii contractului individual de munca, de functionari publici, militari, demnitari, diplomati. Mai este considerată ca fiind muncă subordonată, cea prestată de voluntari, cea prestată în folosul comunităţi şi cea prestată pentru asigurarea venitului minim garantat.

05. Clasificaţi dreptul muncii

Răspuns:

a) dreptul individual al muncii;
b) dreptul colectiv al muncii.

06. Ce este dreptul individual al muncii?

Răspuns:
Se refera la încheierea, executarea, suspendarea, încetarea si nulitatea contractului individual de munca, inclusiv la drepturile si obligatiile celor doua parti în procesul muncii, la solutionarea litigiilor dintre ele, la raspunderea pe care o are una fata de cealalta si chiar la formarea profesională.

07. Ce este dreptul colectiv al muncii?

Răspuns:
Dreptul colectiv al muncii a fost definit ca ansamblul normelor juridice ce
reglementeaza relatiile între salariati sau grupuri de salariati, si un angajator sau grupuri de angajatori, de cealalta parte.

Dreptul colectiv al muncii priveste nu numai încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractului colectiv de munca, ci si:
– statutul juridic al organizatiilor patronale si sindicale;
– dialogul social, inclusiv tripartismul, ca urmare a implicarii statului în desfasurarea acestui dialog;
– conflictele de interese si de drepturi, precum si greva;
– unele aspecte ale concedierii colective.

08. Ce sunt relaţiile de muncă ?

Răspuns :
Notiunea de relatii de munca are o sfera foarte larga; ea cuprinde totalitatea
relatiilor care se formeaza între oameni în procesul muncii, pe baza aplicarii directe a fortei de munca la mijloacele de productie, si nu doar pe cele izvorâte din contractele de munca. Numai în acceptiunea restrânsa (stricto sensu) dreptul muncii este dreptul contractelor de munca, întrucât lato sensu (ca stiinta a dreptului), el cuprinde, în afara de analiza raporturilor juridice de munca întemeiate pe contractele de munca, si referiri (strict necesare) la alte categorii de raporturi juridice care implica si ele prestarea unei munci.

09. Definiţi raporturile juridice de muncă

Răspuns :
Acele relatii sociale reglementate de lege, ce iau nastere între o persoana fizica, pe de o parte, si, ca regula, o persoana juridica (societate comerciala, regie autonoma, unitate bugetara etc.) pe de alta parte, ca urmare a prestarii unei anumite munci de catre prima persoana în folosul celei de a doua, care, la rândul ei, se obliga sa o remunereze si sa creeze conditiile necesare prestarii acestei munci.

10. Care sunt consecinţele subordonării din raportul de muncă?

Răspuns:
Cel ce angajeaza stabileste programul si locul de munca al personalului sau având, în acelasi timp, dreptul de a-i da indicatii, generale sau amanuntite, cu privire la modalitatile realizarii sarcinilor de serviciu. Salariatul nu poate refuza îndeplinirea lor, chiar daca sub aspectul oportunitatii, eficientei economice, interesului serviciului, indicatiile nu ar reprezenta solutia optima ori ar fi gresite. În esenta, deci, subordonarea consta în dreptul exclusiv al angajatorului de a organiza, în conditiile legii, munca salariatului în colectivul sau.

Subordonarea implica obligatia salariatului de a respecta disciplina muncii, aceasta obligatie având ca o componenta esentiala respectarea programului de lucru; desfasurarea muncii are un caracter de continuitate, în cadrul unui numar minim de ore pe zi, într-o perioada determinata. Fara elementul de subordonare nu ar fi cu putinta unitatea de actiune a colectivului si eficienta activitatii sale.

11. Clasificaţi izvoarele legislaţiei muncii

Răspuns:

a) izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept (Constitutia, alte legi, etc.);
b) izvoare specifice dreptului muncii (statutele profesionale sau disciplinare, contractele colective de munca, regulamentele interne, regulamentele de organizare si functionare).

12. Definiţi izvoarele dreptului muncii

Răspuns:
Acte normative care reglementeaza raporturile juridice de munca, inclusiv raporturile juridice grefate de raportul de munca (cele privind pregatirea profesionala, securitatea si sanatatea în munca, patronatele si sindicatele, jurisdictia muncii).

13. Care sunt izvoarele internaţionale ale dreptului muncii?

Răspuns:
Sunt izvoare internationale conventiile Organizatiei Internationale a Muncii si ale Consiliului Europei, ratificate de tara noastra, precum si, normele dreptului comunitar, asa cum rezulta din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeana din anul 2005. Au aceeasi calitate si tratatele sau întelegerile încheiate de România cu alte
state prin care sunt reglementate aspecte din domeniul muncii. Prin efectul ratificarii (aprobarii), toate aceste conventii au dobândit forta juridica necesara si devin acte normative integrate în sistemul legislatiei muncii.

14. Practica judiciară este izvor de drept al muncii?

Răspuns:
Numai cea provenită de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională.

15. Poate fi considerată cutuma drept izvor de drept al muncii?

Răspuns:
Doar atunci când priveşte angajarea în muncă, nu şi în legătură cu executarea sau încetarea contractului individual de muncă.

16. Enumeraţi principiile dreptului muncii

Răspuns:

a) neîngrădirea dreptului la muncă şi libertatea muncii;
b) egalitatea de tratament şi interzicerea discriminării;
c) negocierea condiţiilor de muncă;
d) protecţia salariaţilor;
e) consensualitatea şi buna credinţă;
f) asocierea liberă a salariaţilor, precum şi a angajatorilor;
g) dreptul la grevă.

Read more...

Alte întrebări la dreptul muncii (IV)

01. Care sunt cele două condiţii specifice pentru încheierea valabilă a unui contract de muncă pe durată determinată?

Răspuns:

a) redactarea într-o formă scrisă a contractului (condiţie ad validitatem);
b) precizarea duratei pentru care se încheie.

02. Care este durata maximă pe care se încheie contractul individual de muncă?

Răspuns:
24 de luni. Prin excepţie, poate fi mai mult atunci când contractul pe durată determinată s-a încheiat în vederea înlocuirii unui salariat al cărui contract a fost suspendat.

03. Care este numărul maxim de contracte care se pot încheia între aceleaşi părţi înlăuntrul termenului de 24 de luni?

Răspuns:
3

04. Ce este contractul de muncă cu timp parţial?

Răspuns:
Contractul de muncă încheiat pentru o fracţiune de normă ce nu poate fi mai mică de 2 ore pe zi (şi 10 ore pe săptămână).

05. Care este consecinţa lipsei formei scrise în cazul contractului de muncă cu timp parţial?

Răspuns:
Concluzia că s-a încheiat pentru normă întreagă.

06. Enumeraţi elementele pe care trebuie să le cuprindă contractul de muncă cu timp parţial

Răspuns:

a) durata muncii şi repartizarea programului de lucru;
b) condiţiile în care se poate modifica programul de lucru;
c) interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.

07. Enumeraţi drepturile ce se acordă integral salariatului angajat cu timp parţial

Răspuns:

a) dreptul la demnitate în muncă;
b) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
c) dreptul la egalitate de şanse şi tratament;
d) dreptul la negociere colectivă;
e) dreptul de a adera la un sindicat, etc.

08. Enumeraţi drepturile ce se acordă salariatului angajat cu timp parţial proporţional cu timpul lucrat

Răspuns:

a) drepturile salariale;
b) indemnizaţia aferentă concediului.

09. Ce este contractul de muncă la domiciliu?

Răspuns:
Sunt consideraţi cu munca la domiciliu cei care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin.

10. Ce trebuie să conţină contractul de muncă la domiciliu?

Răspuns:

a) precizarea că munca se desfăşoară la domiciliu;
b) programul de control al angajatorului şi modalitatea de a se efectua;
c) asigurarea transportului materiilor prime, materialelor şi produselor finite, de către angajator.

11. Ce este munca prin agent de muncă temporară?

Răspuns:
Munca prestată de un salariat temporar care, prin dispoziţia agentului de muncă temporară, prestează munca în favoarea unui utilizator.

12. Care sunt părţile în raportul de muncă temporară?

Răspuns:

a) salariatul temporar;
b) utilizatorul;
c) agentul de muncă temporară.

13. Care sunt tipurile de activităţi care pot fi desfăşurate prin această muncă temporară?

Răspuns:

a) înlocuirea unui salariat al cărui contract este suspendat;
b) prestarea unor activităţi cu caracter sezonier;
c) prestarea unor activităţi specializate ori ocazionale.

14. Cu cine se află în raporturi de muncă salariatul temporar?

Răspuns:
Cu agentul de muncă temporară, cu care încheie un contract individual de muncă, în formă scrisă, pe durata unei misiuni temporare.

15. Care sunt elementele pe care trebuie să le cuprindă contractul de muncă temporară?

Răspuns:

a) condiţiile în care se desfăşoară misiunea;
b) durata misiunii;
c) identitatea şi sediul utilizatorului;
d) modalităţile de remunerare a salariatului temporar.

16. Care este perioada maximă a misiunii de muncă temporară?

Răspuns:
12 luni, durata misiunii putând fi prelungită o singură dată, fără ca ambele perioare reunite să depăşească 18 luni.

17. Cum operează răspunderea disciplinară în cazul contractului de muncă temporară?

Răspuns:
Numai în cadrul raporturilor existente între salariat şi agentul de muncă temporară, acesta din urmă fiind singurul în drept să aplice sancţiuni disciplinare.

18. Ce este contractul de punere la dispoziţie?

Răspuns:
Un act juridic încheiat între agentul de muncă temporară şi utilizator. Se încheie în formă scrisă şi are caracter comercial, cu clauze negociabile de părţi.

Read more...

Alte întrebări la dreptul muncii (III)

01. Care este regula modificării unui contract de muncă?

Răspuns:
Contractul individual de muncă se modifică numai cu acordul părţilor. În mod excepţional, se poate modifica unilateral în cazurile şi condiţiile prevăzute de Codul muncii.

02. Enumeraţi elementele la care se referă modificarea contractului individual de muncă

Răspuns:

a) locul muncii;
b) felul muncii;
c) durata contractului;
d) salariul;
e) condiţiile de muncă;
f) timpul de muncă şi timpul de odihnă.

03. Ce este trecererea temporară în altă muncă?

Răspuns:
O modificare unilaterală a contractului de muncă, pe o perioadă limitată de timp, în temeiul căreia salariatul prestează muncă într-o altă funcţie sau meserie decât cea prevăzută iniţial în contract.

04. De câte feluri este trecerea temporară în altă muncă?

Răspuns:
a) cu consimţământul salariatului;
b) fără consimţământul salariatului.

04. În ce situaţii are loc trecerea temporară în altă muncă cu consimţământul salariatului?

Răspuns:

a) în cazul girării unei funcţii vacante;
b) în cazul înlocuirii unei persoane care lipseşte temporar de la serviciu iar angajatorul este obligat să-i păstreze postul;
c) în orice altă situaţie cu condiţia nelezării drepturilor minimale ale salariatului prevăzute de lege, contractul colectiv de muncă aplicabil sau contractul individual de muncă.

05. În ce situaţii are loc trecerea temporară în altă muncă fără consimţământul salariatului?

Răspuns:

a) în caz de forţă majoră;
b) cu titlu de sancţiune disciplinară;
c) ca măsură de protecţie a salariatului (salariat suferind, pensioane de invaliditate de gradul III, femei gravide sau care alăptează).

06. Care sunt concediile legate de maternitate?

Răspuns:

a) concediul de maternitate propriu-zis, cu o durată de 126 de zile, acordat în două etape: concediu medical prenatal (63 de zile) şi concediu medical postnatal (63 de zile);
b) concediu de risc maternal, pe o perioadă de maxim 120 de zile, dacă locul de muncă prezintă riscuri pentru sănătatea gravidei, cu repercursiuni asupra sarcinii şi alăptării.

07. Care este durata concediului de creştere a copilului?

Răspuns:
2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.

08. Ce este concediul pentru incapacitate temporară de muncă?

Răspuns:
Este un concediu care se acordă atunci când, din cauza bolii, salariatul nu poate presta munca. Starea de incapacitate poate fi generată de:
a) o boală obişnuită;
b) accidente de muncă;
c) accidente în afara muncii;
d) boli profesionale.

09. Ce este carantina?

Răspuns:
O perioadă în care salariaţii nu au acces la locul de muncă, fiind lipsiţi de drepturi salariale, primind în schimb o indemnizaţie de asigurări sociale.

10. Enumeraţi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului

Răspuns:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, sau în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
b) concediu de îngrijirea copilului în vârstă de până la 7 ani, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesională din iniţiativa angajatorului;
e) exercitarea unei funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului;
f) participarea la grevă.

11. Enumeraţi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului

Răspuns:

a) pe durata cercetării disciplinare prealabile;
b) suspendarea ca sancţiune disciplinară;
c) în cazul formulării unei plângeri penale împotriva salariatului de către angajator sau trimiterea în judecată a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută;
d) suspendarea în cazul întreruperii temporare a activităţii;
e) detaşarea.

Read more...

sâmbătă, 11 iunie 2011

Alte întrebări la dreptul muncii (II)

01. Enumeraţi clauzele obligatorii care trebuie să fie conţinute de contractul individual de muncă

Răspuns:

a) obiectul contractului individual de muncă;
b) durata contractului individual de muncă;
c) locul muncii;
d) felul muncii;
e) condiţiile de muncă;
f) timpul de muncă şi de odihnă;
g) salariul;
h) protecţia muncii.

02. În ce constă durata contractului individual de muncă?

Soluţii:
De regulă, un contract individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată şi numai în cazuri de excepţie pe durată determinată.

03. Ce sunt condiţiile de muncă?

Soluţii:
Concretizarea locului muncii. Condiţiile de muncă pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale.

04. De câte feluri poate fi timpul de muncă?

Soluţii:

a) uniform;
b) neuniform;
c) de zi;
d) de noapte.

05. Enumeraţi clauzele facultative din contractul individual de muncă

Soluţii:

a) clauza de conştiinţă;
b) clauza de risc;
c) clauza de obiectiv (de rezultat);
d) clauza de mobilitate;
e) clauza de stabilitate;
f) clauza de confidenţialitate;
g) clauza de neconcurenţă.

06. Ce este clauza de risc?

Răspuns:
Este folosită de părţi acolo unde felul muncii sau locul muncii presupune riscuri foarte mari pentru salariat. În virtutea ei, salariatul poate beneficia de:
a) echipamente speciale de protecţie;
b) sporuri financiare;
c) program de lucru, etc.

07. Ce este clauza de obiectiv (de rezultat)?

Răspuns:
Impune salariatului să atingă un anumit rezultat.

08. Ce este clauza de mobilitate?

Răspuns:
Permite părţilor să stabilească că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu nu se realizează într-un loc stabil de muncă.

09. Ce este clauza de stabilitate?

Răspuns:
Are rolul de a garanta salariatului menţinerea sa în unitate o perioadă certă de timp. Reduce riscul ca angajatorul să procedeze la concediere pe perioada înscrisă în contract.

10. Ce este clauza de confidenţialitate?

Răspuns:
Clauza prin care părţile convin ca, pe durata contractului de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat la cunoştinţă în timpul executării contractului.

11. Prin ce se caracterizează clauza de confidenţialitate?

Răspuns:

a) nu este limitată în timp;
b) efectele ei pot continua şi după încetarea contractului individual de muncă, indiferent de cauza încetării;
c) angajatorul nu este obligat la remunerare;
d) are caracter bilateral;
e) are caracter facultativ.

12. Faceţi diferenţa dintre obligaţia generală de fidelitate şi clauza de neconcurenţă

Răspuns:
Obligaţia generală de fidelitate revine oricărui salariat şi constă în a urmări, prin prestaţia efectuată, interesele legitime ale angajatorului şi de a se abţine de la orice acţiune prin care ar fi afectate aceste interese.

Clauza de neconcurenţă îl obligă pe salariat ca, după încetarea contractului de muncă, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate concurenţială, în schimbul unei indemnizaţii de nenconcurenţă lunare de cel puţin 50% din media salariilor brute pe ultimele 6 luni.

13. În ce condiţii îşi produce efectele clauza de neconcurenţă?

Soluţii:
Dacă în cuprinsul contractului sunt prevăzute următoarele elemente:
a) activităţile interzise salariatului la data încetării contractului;
b) cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă;
c) perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă;
d) terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii;
e) aria geografică unde salariatul se află în reală competiţie cu angajatorul său.

14. Care este perioada maximă în care clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele?

Răspuns:
2 ani.

Read more...

Alte întrebări la dreptul muncii (I)

01. Daţi exemple de raporturi juridice care presupun muncă dar nu aparţin ramurii dreptului muncii

Răspuns:

a) raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici;
b) raporturile de muncă bazate pe un contract de voluntariat;
c) raporturile bazate pe convenţii civile;
d) munca bazată pe baza unor obligaţii legale (munca de natură administrativă sau penal-execuţională).

02. În ce constă capacitatea juridică a angajatorului?

Răspuns:

a) angajatorul persoană juridică poate încheia contracte individuale de muncă din momentul dobândirii personalităţii juridice;
b) angajatorul persoană fizică trebuie să îndeplinească condiţia deplinei capacităţi de exerciţiu, potrivit regulilor dreptului civil (să fi împlinit vârsta de 18 ani).

03. Care este vârsta la care în dreptul muncii o persoană fizică dobândeşte capacitatea deplină de a încheia un contract individual de muncă?

Răspuns:
16 ani.

04. În ce condiţii poate încheia un contract de muncă minorul aflat între 15 şi 16 ani?

Răspuns:
Numai cu încuviinţarea reprezentanţilor legali (capacitate restrânsă de a se încadra în muncă).

05. Cine are incapacitatea generală de a încheia un contract de muncă?

Răspuns:

a) minorii care nu au împlinit 15 ani;
b) persoanele puse sub interdicţie.

06. Enumeraţi principalele incompatibilităţi (restrângeri ale capacităţii juridice) prevăzute de lege

Răspuns:

a) incompatibilităţi ce vizează vârsta;
b) incompatibilităţi ce concretizează protecţia tinerilor şi femeilor;
c) incompatibilităţi privind apărarea avutului public sau privat;
d) incompatibilităţi ce vizează funcţii ce presupun o anumită autoritate morală şi exemplu de probitate şi corectitudine;
e) incompatibilităţi privind specificul activităţii didactice;
f) incompatibilităţi privind capacitatea juridică a străinilor.

07. Care sunt trăsăturile consimţământului cerute la încheierea contractului individual de muncă?

Răspuns:

a) să fie exprimat clar, în cunoştinţă de cauză, cu intenţia producerii de efecte juridice;
b) să fie exteriorizat;
c) să nu fie afectat de vicii de consimţământ.

08. Care este obiectul contractului individual de muncă?

Răspuns:

a) pentru salariat: prestarea muncii;
b) pentru angajator: salarizarea muncii.

09. Care este cauza contractului individual de muncă?

Răspuns:
Cauza reprezintă scopul urmărit de părţi:
a) pentru salariat: salariul;
b) pentru angajator: prestarea muncii aducătoare de profit.

10. Enumeraţi condiţiile specifice privind încheierea contractului individual de muncă

Răspuns:

a) obligaţia de informare;
b) examenul medical;
c) repartizarea în muncă;
d) avize şi autorizaţii;
e) condiţii de studii;
f) condiţii de vechime şi stagiu;
g) verificarea aptitudinilor şi pregătirii profesionale.

Read more...

joi, 9 iunie 2011

Grila 72 drept succesoral

Partajul succesoral:
a) nu se poate realiza prin act autentic notarial dacă nu sunt prezenţi, personal sau prin reprezentant, toţi coindivizarii;
b) nu este posibil dacă unul dintre moştenitori nu are capacitate deplină de exerciţiu;
c) are efect constitutiv de drepturi reale.

Soluţii:

a) se reţine (fiind o procedură amiabilă, absenţa unuia dintre coindivizari duce la nulitatea ei);
b) nu se reţine (moştenitorul care nu are capacitate deplină de exerciţiu va fi asistat de autoritatea tutelară);
c) nu se reţine (are efect declarativ).

Read more...

Grila 71 drept succesoral

Renunţătorul:
a) nu poate reveni asupra renunţării întrucât dreptul de opţiune succesorală este irevocabil;
b) nu îşi pierde vocaţia succesorală la succesiunea descendentului celui la a cărui moştenire a renunţat;
c) nu poate fi obligat la plata taxelor succesorale.

Soluţii:

a) nu se reţine (retractarea renunţării poate avea loc în termenul de opţiune succesorală);
b) se reţine (vocaţia succesorală persistă în termenul de opţiune succesorală);
c) se reţine – (renunţătorul nu beneficiază de nici un drept succesoral, dar nici nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii).

Read more...

Grila 70 drept succesoral

În cazul renunţării la moştenire:
a) descendenţii renunţătorului pot veni la moştenire prin reprezentare;
b) renunţătorul rămâne obligat la raportul donaţiilor dacă acestea au fost făcute fără scutire de raport;
c) drepturile reale sau de creanţă ale renunţătorului împotriva defunctului renasc cu efect retroactiv de la data renunţării.

Soluţii:

a) nu se reţine – (reprezentarea se poate face doar în cazul ascendenţilor predecedaţi, nu în cazul renunţătorilor sau al nedemnilor);
b) nu se reţine;
c) se reţine.

Read more...

Grila 69 drept succesoral

Renunţarea la moştenire:
a) făcută „in favorem” constituie act de acceptare a moştenirii;
b) nu produce efecte dacă anterior a intervenit acceptarea voluntară tacită;
c) nu este valabilă în lipsa înscrierii în registrul special de renunţări.

Soluţii:

a) se reţin – (în temeiul art. 691 alin. 2 C. Civ.);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (înscrierea în registrul special de renunţări se face pentru opozabilitate, deci este o condiţie de publicitate care nu afectează validitatea actului de renunţare).

Read more...

Grila 68 drept succesoral

Dacă succesibilul ascunde bunuri ale moştenirii:
a) este decăzut din dreptul de opţiune succesorală;
b) datoriile sau creanţele sale faţă de defunct se sting prin confuziune;
c) păstrează calitatea de moştenitor dar nu are nici un drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse.

Soluţii:

a) se reţine – (art. 703 C.civ. - "Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se elibera de dânsa; cu toată renunţarea lor, ei rămân erezi şi nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.");
b) nu se reţine – (confuziunea datoriilor sau creanţelor nu are caracter punitiv);
c) se reţine – (art. 703 C.civ. - "Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se elibera de dânsa; cu toată renunţarea lor, ei rămân erezi şi nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.");

Read more...

Grila 67 drept succesoral

Sunt considerate acte de acceptare tacită a moştenirii:
a) plata taxelor şi impozitelor pentru bunurile ce compun masa succesorală;
b) convenţii încheiate între succesibili privind administrarea bunurilor succesorale;
c) plata cheltuielilor de înmormântare.

Soluţii:

a) se reţine – (sunt acte ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însuşirea calităţii de moştenitor);
b) se reţine – (doar actele de administrare provizorie nu sunt considerate acte de acceptare tacită a moştenirii);
c) nu se reţine – (nu sunt asimilate actelor de acceptare a moştenirii, ci unor îndatoriri de tip familial, tradiţional, religios).

Read more...

Grila 66 drept succesoral

Acceptarea moştenirii:
a) trebuie să îmbrace forma autentică atunci când este expresă;
b) nu poate fi retractată decât în interiorul termenului de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală;
c) este tacită atunci când succesibilul încheie acte de conservare a patrimoniului succesoral.

Soluţii:

a) nu se reţine – (acceptarea expresă se poate face şi printr-un act privat, în temeiul art. 689 C.civ.);
b) se reţine – (cu toate că acceptarea moştenirii este un act irevocabil, legea permite retractarea dacă sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute în art. 701 C.civ.);
c) nu se reţine – (acceptarea tacită reiese din orice acte de dispoziţie juridică privitor la un bun succesoral, indiferent dacă acesta este mobil sau imobil, corporal sau incorporal, de gen sau individual determinat; îndeplinirea actelor conservatorii nu implică acceptarea tacită).

Read more...

Grila 65 drept succesoral

Prescripţia dreptului de opţiune succesorală:
a) curge şi împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă cât timp are reprezentant legal, chiar dacă între ei există contrarietate de interese;
b) este aplicabilă şi statului atunci când este chemat la moştenire în calitate de legatar;
c) intervine numai în cazul transmisiunilor succesorale universale şi cu titlu universal.

Soluţii:

a) nu se reţine – (în această situaţie prescripţia dreptului de opţiune succesorală se suspendă, în temeiul art. 14 lit. b din Decretul nr. 167/1958);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (prescripţia dreptului de opţiune succesorală se aplică de asemenea moştenitorilor legali).

Read more...

Grila 64 drept succesoral

Actul de opţiune succesorală:
a) este un act juridic personal şi revocabil;
b) este pur şi simplu sau afectat de modalităţi;
c) este declarativ de drepturi.

Soluţii:

a) nu se reţine – (opţiunea succesorală este irevocabilă în privinţa acceptării moştenirii, art. 694 C.civ.);
b) nu se reţine – (actul de opţiune succesorală nu poate fi însoţită de modalităţi);
c) se reţine.

Read more...

Grila 63 drept succesoral

Dreptul de opţiune succesorală:
a) poate fi exercitat de creditorii succesibilului pe calea unei acţiuni oblice;
b) poate fi exercitat exclusiv în termenul de 6 luni calculat de la data morţii celui care lasă moştenirea;
c) aparţine doar persoanelor cu vocaţie concretă la moştenire.

Soluţii:

a) se reţine – (părerea autoritar dominantă este în sensul că aceştia pot opta pe cale oblică în locul şi în numele succesibililor neglijenţi);
b) nu se reţine – (termenul de opţiune de 6 luni fiind de prescripţie, poate fi întrerupt sau suspendat în condiţiile dreptului comun);
c) nu se reţine – (este posibilă şi acceptarea moştenirii de către moştenitorii subsecvenţi, însă este o acceptare eventuală, care urmează să producă efecte doar dacă moştenitorii chemaţi în primul rând renunţă sau lasă să curgă termenul de prescripţie fără să facă acte de acceptare).

Read more...

Grila 62 drept succesoral

Raportul datoriilor se aplică:
a) legatarilor universali sau cu titlu universal;
b) tuturor succesorilor cu titlu particular;
c) soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţii.

Soluţii:

a) se reţine – (la raportul datoriilor pot fi ţinuţi nu numai descendendenţii defunctului şi soţul supravieţuitor, cum se întâmplă la raportul donaţiilor, ci toţi moştenitorii legali ai defunctului, precum şi legatarii universali, cu titlu universal sau instituţii contractuali);
b) nu se reţine;
c) se reţine.

Read more...

miercuri, 8 iunie 2011

Grila 61 drept succesoral

Nu sunt supuse raportului:
a) fructele culese până în ziua deschiderii moştenirii;
b) contravaloarea bunurilor mobile primite;
c) indemnizaţia de asigurare încasată de donatar ca urmare a pieirii bunului imobil asigurat.

Soluţii:

a) – se reţine (este o excepţie de la regula potrivit căreia accesoriul urmează soarta juridică a principalului);
b) – nu se reţine;
c) – se reţine (pot fi supuse raportului cel mult primele plătite de defunct, iar nu suma asigurată plătită de asigurator, care nu provine din patrimoniul defunctului).

Read more...

Grila 60 drept succesoral

Au dreptul să ceară raportul donaţiilor:
a) ascendenţii privilegiaţi când vin în concurs cu soţul supravieţuitor;
b) descendenţii când vin în concurs cu soţul supravieţuitor;
c) soţul supravieţuitor când vine în concurs cu celelalte rude ale defunctului.

Soluţii:

a) nu se reţine – (raportul este datorat reciproc între descendenţi şi soţul supravieţuitor);
b) se reţine – (raportul este datorat reciproc între descendenţi şi soţul supravieţuitor);
c) nu se reţine – (raportul este datorat reciproc între descendenţi şi soţul supravieţuitor).

Read more...

Grila 59 drept succesoral

Reducţiunea donaţiilor se poate face şi prin echivalent:
a) dacă bunul donat a fost înstrăinat sau grevat cu drepturi reale anterior sau după deschiderea moştenirii;
b) când bunul donat a pierit din culpa donatarului;
c) dacă bunul donat este un imobil, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de 1/2 din valoarea acestuia.

Soluţii:

a) nu se reţine – (reducţiunea se poate face prin echivalent numai dacă bunul donat a fost înstrăinat anterior deschiderii moştenirii);
b) se reţine;
c) se reţine (în temeiul art. 770 alin. 2 C.civ.).

Read more...

Grila 58 drept succesoral

Are caracter imperativ regula de reducţiune a liberalităţilor excesive potrivit căreia:
a) donaţiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă;
b) donaţiile care au aceeaşi dată se reduc simultan şi în mod proporţional cu valoarea lor;
c) legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional.

Soluţii:

a) se reţine (în temeiul art. 850 alin. 2 C.civ.);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (regula are caracter supletiv).

Read more...

Grila 57 drept succesoral

Sunt îndreptăţiţi să invoce reducţiunea liberalităţilor excesive:
a) dobânditorii cu titlu particular de la moştenitorii rezervatari;
b) moştenitorii legali rezervatari acceptanţi ai moştenirii, chiar dacă, anterior deschiderii moştenirii au renunţat la dreptul de a invoca reducţiunea;
c) creditorii defunctului indiferent dacă moştenitorii rezervatari au acceptat moştenirea pur şi simplu sau sub beneficiu de inventar.

Soluţii:

a) nu se reţine – (numai succesorii în drepturi universali sau cu titlu universal ai rezervatorilor decedaţi pot invoca reducţiunea liberalităţilor excesive);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (regula este că creditorii defunctului nu pot invoca reducţiunea, deoarece bunurile donate de de cujus sunt ieşite din patrimoniul pe care defunctul îl lasă la data deschiderii moştenirii).

Read more...

Grila 56 drept succesoral

Reducţiunea donaţiei excesive:
a) are ca efect dobândirea de către moştenitorul rezervatar a dreptului de proprietate de la data încheierii actului;
b) obligă donatarul la restituirea fructelor părţii ce depăşeşte cotitatea disponibilă din momentul morţii donatorului;
c) poate fi cerută şi de persoana care nu a acceptat în termen moştenirea dacă este soţ supravieţuitor al defunctului.

Soluţii:

a) nu se reţine – (dreptul de proprietate asupra rezervei nu apare ca urmare a reducţiuni donaţiei excesive, fiind asigurat prin lege);
b) se reţine – (în temeiul art. 854 C.civ.: „Donatarul va restitui fructele porţiunii ce trece peste partea disponibilă, din momentul morţii donatorului.”);
c) nu se reţine – (dintre rezervatari, dreptul de a invoca reducţiunea îl au doar cei care au acceptat-o).

Read more...

marți, 7 iunie 2011

Grila 55 drept succesoral

Reducţiunea liberalităţilor excesive:
a) poate fi solicitată de creditorii moştenitorului rezervatar care a acceptat moştenirea pur şi simplu, pe calea acţiunii oblice;
b) are ca efect ineficacitatea legatelor în măsura necesară întregirii rezervei;
c) poate fi solicitată pe calea unei acţiuni reale.

Soluţii:

a) se reţine – (art. 974 C.civ.);
b) se reţine – (reducţiunea este destinată să reconstituie efectiv rezerva succesorală, prin amputarea liberalităţilor excesive);
c) nu se reţine – (este o acţiune personală, şi nu reală, care decurge din dreptul la rezervă).

Read more...

Grila 54 drept succesoral

Rezerva soţului supravieţuitor:
a) are caracter individual chiar dacă există şi alţi moştenitori rezervatari;
b) este de 1/6 din moştenire în concurs cu colateralii privilegiaţi;
c) se calculează la întreaga moştenire atunci când soţul supravieţuitor este unic moştenitor.

Soluţii:

a) se reţine;
b) nu se reţine – (rezerva soţului supravieţuitor este de 1/6 din moştenire în concurs cu ascendenţii şi colateralii privilegiaţi, dar numai dacă aceştia vin împreună la moştenire; în situaţia în care colateralii privilegiaţi vin fără ascendenţii privilegiaţi, rezerva soţului supravieţuitor este de ¼ din moştenire);
c) se reţine.

Read more...

Grila 53 drept succesoral

Rezerva succesorală:
a) are caracter colectiv şi se împarte pe tulpini atunci când la moştenire sunt chemaţi moştenitori rezervatari de gradul I;
b) este o fracţiune raportată direct asupra moştenirii în cazul soţului supravieţuitor rezervatar;
c) este de ¼ din bunurile defunctului atunci când moştenitor rezervatar este doar unul din părinţi.

Soluţii:

a) nu se reţine – (împărţirea pe tulpini se face numai în cazul reprezentării succesorale);
b) nu se reţine – (rezerva soţului supravieţuitor nu este o fracţiune raportată direct asupra moştenirii, ci o fracţiune din cota de moştenire legală);
c) se reţine – (în temeiul art. 843 C.civ.).

Read more...

Grila 52 drept succesoral

Au calitate de moştenitori rezervatari:
a) colateralii privilegiaţi, ascendenţii şi soţul supravieţuitor;
b) soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi;
c) descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi.

Soluţii:

a) nu se reţine (colateralii privilegiaţi nu sunt moştenitori rezervatari);
b) se reţine;
c) se reţine.

Read more...

Grila 51 drept succesoral

Dreptul la rezervă:
a) se dobândeşte prin succesiune;
b) conferă titularilor săi dreptul de a invoca nulitatea absolută a actelor încheiate cu încălcarea acestuia;
c) este recunoscut şi nedemnului.

Soluţii:

a) nu se reţine (se dobândeşte prin lege);
b) se reţine;
c) nu se reţine (nedemnul pierde totul, doar exheredatul rămâne cu rezerva).

Read more...

Grila 50 drept succesoral

Este un pact asupra unei succesiuni viitoare, interzis de lege:
a) convenţia prin care asociaţii prevăd că societatea civilă va continua cu moştenitorii asociatului decedat;
b) împărţeala pe ascendent făcută prin donaţie;
c) contractul prin care se înstrăinează drepturile asupra unei moşteniri viitoare, nedeschisă.

Soluţii:

a) nu se reţine (excepţie);
b) nu se reţine (donaţia-partaj);
c) se reţine (art. 965, alin. 2: „Nu se poate face renunţare la o succesiune ce nu este deschisă, nici se pot face învoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimţământul celui a cărui succesiune este în chestiune".

Read more...

Grila 49 drept succesoral

Dreptul de acrescământ operează când:
a) există o pluralitate de legatari cu titlu particular;
b) unul din legatari refuză legatul;
c) fiecare legatar are vocaţie fracţionat.

Soluţii:

a) se reţine – (dacă unul dintre legatari renunţă, sau este nedemn, situaţia profită legatarilor care vin să culeagă legatul);
b) se reţine - (idem);
c) nu se reţine – (numai dacă există o vocaţie la întreg se poate vorbi de drept de acrescământ).

Read more...

Grila 48 drept succesoral

Revocarea tacită pentru înstrăinarea bunului:
a) operează în cazul tuturor legatelor;
b) nu operează în cazul exproprierii;
c) intervine şi atunci când înstrăinarea este lovită de nulitate.

Soluţii:

a) nu se reţine – (în cazul legatelor universale şi cu titlu universal, care reprezintă vocaţii şi nu certitudini, acestea nu pot fi revocate tacit în acest fel, );
b) se reţine – (numai înstrăinarea făcută de testator cu intenţie are valoarea unei revocări tacite, de aceea vânzarea silită a bunului sau exproprierea pentru utilitate publică nu pot sta la baza revocării tacite);
c) se reţine – (intenţia de a revoca a testatorului este esenţială, ceea ce rezultă din faptul că revocarea rămâne valabilă chiar dacă înstrăinarea făcută de testator este desfiinţată din orice motiv, inclusiv nulitate).

Read more...

luni, 6 iunie 2011

Grila 47 drept succesoral

Legatul devine caduc:
a) când bunurile de gen neindividualizate ce formează obiectul legatului au pierit total în timpul vieţii testatorului;
b) atunci când este afectat de o condiţie suspensivă iar legatarul moarte înainte de realizarea condiţiei;
c) dacă legatarul este incapabil a primi legatul.

Soluţii:

a) nu se reţine (pentru că „bunurile de gen nu pier”, putând fi înlocuite cu altele, în aceeaşi cantitate şi de aceeaşi calitate);
b) se reţine;
c) se reţine.

Read more...

Grila 46 drept succesoral

Legatul cu sarcină:
a) poate fi revocat pentru neîndeplinirea sarcinii numai dacă în testament nu este inclusă o clauză care să înlăture această posibilitate;
b) poate fi revocat la cererea oricărei persoane interesate;
c) conferă beneficiarului sarcinii dreptul de a solicita, la alegere, executarea sau revocarea.

Soluţii:

a) se reţine;
b) se reţine;
c) nu se reţine.

Read more...

Grila 45 drept succesoral

Legatul:
a) este valabil dacă desemnarea legatarului rezultă din exheredarea unui moştenitor legal;
b) este nul dacă cauza de nulitate ivită ulterior întocmirii acestuia determină imposibilitatea executării sale;
c) este caduc dacă bunul individual determinat ce face obiectul legatului a pierit în timpul vieţii testatorului.

Soluţii:

a) se reţine (de exemplu, situaţia în care din cei doi copii ai defunctului, moştenitori rezervatari, sunt concomitent şi legatari universali; exheredarea unuia dintre ei îl va priva de cotitatea disponibilă ce i-ar fi revenit în concurs cu fratele său);
b) nu se reţine – (cauzele de nulitate nu pot interveni ulterior, tocmai pentru că nulitatea sancţionează nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile de validitate – de fond şi de formă – ale legatelor);
c) se reţine – (în temeiul art. 927 C.civ.).

Read more...

Grila 44 drept succesoral

Sunt incapabili absolut de a primi legate:
a) persoanele neconcepute;
b) ofiţerii de marină rude cu testatorul;
c) tutorele, de la minorul aflat sub ocrotirea sa;
d) medicii, de la cei care îi tratează.

Soluţii:

a) se reţine – (pentru a moşteni trebuie ca persoana care succede "să existe la momentul deschiderii moştenirii", art. 654 C.civ.);
b) nu se reţine – (art. 883 C.civ. prevede că testamentul făcut pe mare în timpul unei călătorii nu poate fi făcut în favoarea ofiţerilor acelui vas, afară de cazul în care sunt rude cu dispunătorul);
c) nu se reţine – (din dispoziţiile art. 809 C.civ. rezultă că minorii nu pot dispune în favoarea tutorilor lor atâta timp cât socotelile tutelei nu au fost date şi primite; alin. 3 al aceluiaşi art. exceptează de la această incapcitate tutorii care sunt ascendenţi ai pulilului lor);
d) nu se reţine – (excepţiile vizează medicii şi farmaciştii care primesc prin testament un legat cu titlu particular remuneratoriu – art. 810 alin. 2 pct. 1 C.civ., la care se adaugă situaţia în care medicii sunt rude până la gradul patru cu dispunătorul (pct. 2).

Read more...

Grila 43 drept succesoral

Sunt testamente ordinare:
a) testamentul autentic şi olograf;
b) testamentul olograf şi cel încheiat de un cetăţean român în străinătate;
c) testamentul mistic şi maritim.

Soluţii:

a) se reţine;
b) nu se reţine – (testamentul internaţional este un testament privilegiat);
c) nu se reţine – (testamentul maritim este un testament privilegiat).

Read more...

Grila 42 drept succesoral

Testamentul:
a) este întotdeauna un act solemn;
b) poate fi atacat pe motiv de captaţie şi de către moştenitorii legali nerezervatari;
c) poate fi revocat printr-un alt testament numai cu respectarea regulii simetriei formei.

Soluţii:

a) se reţine – (testamentul este un act solemn întrucât manifestarea de voinţă a testatorului trebuie să îmbrace ad validitatem una din formele anume prevăzute de lege);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (nu există o asemenea cerinţă).

Read more...

sâmbătă, 4 iunie 2011

Subiecte Dreptul proprietăţii intelectuale (30.05.2011)

1. Analizati elemente de diferentiere dintre regimurile juridice de protectie ale operelor de creatie intelectuala, invetiilor si marcilor

2. Reglementari specifice ale cesiunii drepturilor patrimoniale de autor fata de cesiunea contractelor din dreptul civil

Read more...

Subiecte Dreptul internaţional public (30.05.2011)

1. Precizati si explicati cele 4 caracteristici sistemice ale DIP.

2. Asemanari si deosebiri intre tratat si cutuma (3 asemanari si 3 deosebiri).

3. Care sunt cazurile in care judecatorul intern este obligat sa refuze extradarea? (6 cazuri)

4. Precizati si explicati conditiile de validitate ale promisiunii ca act unilateral.

5. Enumerati libertatile din Marea Libera.

Read more...

Grila 41 drept succesoral

Testamentul olograf:
a) poate fi contestat de persoanele interesate;
b) trebuie să arate locul unde s-a întocmit testamentul;
c) nu poate include adăugiri sau ştersături, care constituie interpretări ale dispoziţiilor iniţiale, chiar dacă sunt făcute de mâna testatorului.

Soluţii:

a)
se reţine;
b) nu se reţine;
c) nu se reţine.

Read more...

Grila 40 drept succesoral

Un testament nul pentru vicii de formă:
a) lasă în persoana succesorului o obligaţie civilă imperfectă care poate fi valorificată printr-o acţiune în justiţie;
b) poate fi confirmat de moştenitorii legali ai testatorului;
c) nu creează niciun fel de obligaţie faţă de acei succesori care nu l-au confirmat.

Soluţii:

a)
nu se reţine - în materie de testamente forma fiind cerută ad validitatem, ca element constitutiv al actului, lipsa acesteia este sancţionată cu nulitate absolută (art. 886 C.civ.);
b) se reţine – doctrina şi jurisprudenţa au extins dispoziţiile art. 1167 alin. 3 C.civ. – referitoare la donaţii – şi la testamente;
c) se reţine – confirmarea produce efecte numai în privinţa moştenitorului care a ratificat testamentul nul pentru lipsa formei, iar nu şi în privinţa celor care nu au făcut acest lucru.

Read more...

Grila 39 drept succesoral

Testamentul:
a) poate fi încheiat în nume personal sau prin reprezentare;
b) este un act esenţialmente revocabil;
c) este valabil dacă două sau mai multe persoane testează prin acelaşi act una în favoarea celeilalte.

Soluţii:

a) – nu se reţine (testamentul nu poate fi încheiat prin reprezentare);
b) - se reţine (în temeiul art. 801 C.civ.);
c) - nu se reţine (testamentele conjunctive sunt prohibite prin art. 857 C.civ.).

Read more...

Grila 38 drept succesoral

Este valabil testamentul prin care se dispune:
a) asupra unei moşteniri deschise înainte de moartea testatorului dar după întocmirea testamentului;
b) asupra bunului altuia dacă testatorul nu ştia că el nu este proprietarul bunului;
c) asupra unui drept succesoral moştenit de testator ca universalitate de bunuri.

Soluţii:

a) nu se reţine (alin. 2 art. 965 C.civ. face precizarea: „nu se poate face renunţarea la o succesiune ce nu este deschisă, nici se pot face învoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimţământul celui a cărui succesiune este în chestiune”;
b) nu se reţine (legatul lucrului altuia este valabil în cazul în care testatorul a dispus în cunoştinţă de cauză, ştiind că bunul nu-i aparţine, prezumându-se că dispunătorul a dorit ca moştenitorii săi să achiziţioneze acel bun şi să-l transmită legatarului, iar în cazul în care testatorul a dispus de bun crezând că este al său, legatul nu este valabil întrucât dispunătorul s-a aflat în eroare);
c) se reţine.

Read more...

Grila 37 drept succesoral

Testamentul olograf este valabil:
a) numai dacă este scris, datat şi semnat de mâna testatorului;
b) dacă este, cel puţin semnat şi datat de mâna testatorului;
c) dacă este scris şi semnat de mâna testatorului, iar din cuprinsul acestuia sau din elementele exterioare rezultă data întocmirii lui.

Soluţii:

a) se reţine – (cu certitudine, testamentul olograf nu trebuie nici să fie scris de altcineva decât testatorul, nici să fie redactat la calculator sau maşina de scris);
b) nu se reţine;
c) se reţine – (absenţa datei nu este un motiv de anulare, spre deosebire de scris şi semnătură).

Read more...

Grila 36 drept succesoral

Testamentul:
a) este un act esenţialmente personal;
b) este revocabil în ceea ce priveşte recunoaşterea unui copil;
c) este valabil numai dacă voinţa testatorului este exprimată suficient de clar.

Soluţii:

a)
se reţine (testamentul nu poate fi realizat decât de testator, iar nu şi prin mandatar);
b) nu se reţine (revocarea judecătorească a legatelor poate surveni strict pentru neîndeplinirea sarcinilor şi pentru ingratitudine);
c) nu se reţine (neexistând o posibilitate de a măsura claritatea, această cauză de valabilitate nu există nici ea).

Read more...

Grila 35 drept succesoral

Statul:
a) are un drept de opţiune succesorală asupra moştenirii vacante;
b) răspunde de datoriile şi sarcinile succesiunii numai în limita activului succesoral;
c) culege bunurile moştenirii vacante în temeiul dreptului de suveranitate.

Soluţii:

a) nu se reţine (statul nu poate nici alege între acceptarea pură şi simplă vs. sub beneficiu de inventar, nici nu poate renunţa la moştenire);
b) se reţine (statul dobândeşte moştenirea vacantă sub beneficiu de inventar);
c) nu se reţine (teoria dreptului de suveranitate este contestată în temeiul teoriei dreptului legal de moştenire).

Read more...

Grila 34 drept succesoral

Dreptul de abitaţie a soţului supravieţuitor:
a) este recunoscut chiar dacă la data deschiderii succesiunii acesta nu a locuit în imobilul ce formează obiectul dreptului de abitaţie;
b) este recunoscut în concurs cu orice clasă de moştenitori;
c) nu poate fi cedat în favoarea unei alte persoane.

Soluţii:

a) nu se reţine (art. 4 din Legea nr. 319/1944);
b) se reţine;
c) se reţine (fiind un drept strict personal).

Read more...

Grila 33 drept succesoral

Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:
a) este recunoscut chiar dacă defunctul a dispus în sens contrar;
b) este un drept temporar care se pierde prin încheierea unei noi căsătorii;
c) nu este recunoscut atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu descendenţii defunctului.

Soluţii:

a) nu se reţine – (este un drept care izvorăşte direct din lege);
b) se reţine – (art. 4 alin. 6 din Legea nr. 319/1944);
c) nu se reţine – (dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor funcţionează chiar şi în concurs cu descendenţii defunctului).

Read more...

Grila 32 drept succesoral

Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor asupra darurilor de nuntă:
a) există indiferent dacă defunctul a dispus sau nu prin liberalităţi de toată partea sa din aceste bunuri;
b) nu există şi atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu descendenţii defunctului;
c) include şi darurile făcute numai defunctului.

Soluţii:

a) nu se reţine (ca şi mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice, darurile de nuntă se cuvin soţului supravieţuitor dacă nu au făcut obiectul unei liberalităţi);
b) se reţine (în cazul în care la succesiune vin descendenţii defunctului, dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor nu mai subzistă, toate bunurile succesorale, chiar şi cele la care se referă art. 5 din Legea nr. 319/1944, incluzându-se în masa succesorală);
c) nu se reţine (darurile făcute numai defunctului intră în masa succesorală şi se împart între succesori potrivit regulilor dreptului comun).

Read more...

Grila 31 drept succesoral

Dreptul soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice:
a) se pierde dacă el a dat la o parte sau a ascuns unele din aceste bunuri;
b) are un caracter temporar, durând până la ieşirea din indiviziune;
c) nu include obiectele de uz personal şi exclusiv al defunctului, dacă defunctul a dispus de acestea prin liberalităţi făcute unor terţi.

Soluţii:

a) nu se reţine;
b) nu se reţine;
c) se reţine – (întâi de toate, obiectele de uz personal şi exclusiv al defunctului nu fac parte din categoria mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice; mai apoi, chiar şi mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice, se cuvin soţului supravieţuitor numai dacă defunctul nu a dispus de acestea în favoarea unor terţi).

Read more...

Grila 30 drept succesoral

În concurs cu copilul exheredat şi părinţii defunctului:
a) soţul supravieţuitor primeşte ½;
b) soţul supravieţuitor primeşte ¼;
c) soţul supravieţuitor primeşte 1/3.

Soluţii:

a) nu se reţine;
b) se reţine - (exheredarea nu afectează niciodată titlul de moştenire, ci doar emolumentul; astfel copilul exheredat, fiind moştenitor rezervatar, va primi rezerva de ½, exheredarea având efecte în limitele cotităţii disponibile; în calitate de moştenitori din clasă subsecventă, părinţii defunctului vin şi ei la moştenire pentru a culege cotitatea disponibilă; aşadar, moştenirea de care se va bucura soţul supravieţuitor este de ¼ din moştenire, întrucât vine în concurs cu descendentul, chiar şi exheredat);
c) nu se reţine.

Read more...

vineri, 3 iunie 2011

Grila 29 drept succesoral

În concurs cu două clase de moştenitori, în caz de exheredare a unor moştenitori legali rezervatari, cota parte a soţului supravieţuitor va fi calculată:
a) ca medie aritmetică a cotelor prevăzute de lege în concurs cu cele două clase de moştenitori;
b) în raport cu moştenitorii din clasa mai apropiată cu care concurează;
c) în concurs cu clasa chemată ca urmare a exheredării.

Soluţii:

a)
nu se reţine;
b) se reţine;
c) nu se reţine.

Read more...

Grila 28 drept succesoral

Împărţeala se face pe tulpini:
a) când descendenţii de gradul II vin la moştenire prin reprezentare;
b) dacă la moştenire sunt chemaţi fraţi şi surori din categorii diferite;
c) dacă la moştenire sunt chemaţi mai mulţi descendenţi de gradul I.

Soluţii:

a) se reţine (numărul tulpinilor este egal cu numărul copiilor predecedaţi ai defunctului, plus numărul copiilor în viaţă;
b) nu se reţine (în această situaţie împărţirea moştenirii se face pe linii);
c) nu se reţine (în această situaţie împărţirea se face pe capete).

Read more...

Grila 27 drept succesoral

Fraţii uterini:
a) pot veni la moştenirea fratelui lor numai în nume propriu;
b) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
c) vin la moştenirea fratelui lor pe tulpini.

Soluţii:

a) se reţine (practic, nu pot reprezenta pe nimeni);
b) nu se reţine;
c) nu se reţine (nu provin din părinţi diferiţi).

Read more...

Grila 26 drept succesoral

Descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului:
a) împart, în toate cazurile, moştenirea sau partea de moştenire ce li se cuvine în mod egal;
b) au posibilitatea de a intra în stăpânirea moştenirii fără atestarea prealabilă a calităţii de moştenitor;
c) nu devin rude cu copilul adoptat cu efecte restrânse de defunct.

Soluţii:

a) nu se reţine (descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului nu împart în toate cazurile moştenirea sau partea de moştenire ce li se cuvine în mod egal, ci numai în situaţia în care colateralii privilegiaţi provin din aceiaşi părinţi; în situaţia în care, dimpotrivă, la moştenire vin fraţi şi surori din părinţi diferiţi, moştenirea se împarte pe două linii, cu consecinţele care decurg);
b) nu se reţine (descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului nu sunt moştenitori rezervatari);
c) se reţine (descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului devin rude numai cu copilul adoptat cu efecte depline).

Read more...

Grila 25 drept succesoral

Fac parte din categoria moştenitorilor sezinari:
a) soţul supravieţuitor;
b) ascendenţii privilegiaţi;
c) colateralii privilegiaţi.

Soluţii:

a)
nu se reţine;
b) se reţine;
c) nu se reţine.

Read more...

Grila 24 drept succesoral

Pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare:
a) descendenţii de gradul II;
b) fraţii şi surorile defunctului;
c) ascendenţii privilegiaţi.

Soluţii:

a) – se reţine (pot veni în nume propriu, dar îi pot şi reprezenta pe descendenţii de gradul I predecedaţi);
b) – nu se reţine (pot veni în nume propriu, dar nu pot reprezenta pe nimeni);
c) – nu se reţine (pot veni în nume propriu, dar nu pot reprezenta pe nimeni).

Read more...

Grila 23 drept succesoral

Colateralii ordinari:
a) pot veni la moştenire prin reprezentare;
b) nu sunt moştenitori sezinari;
c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor.

Soluţii:

a) nu se reţine (instituţia reprezentării îi vizează pe descendenţii în linie dreaptă şi pe descendenţii colateralilor privilegiaţi);
b) se reţine;
c) nu se reţine.

Read more...

Grila 22 drept succesoral

Dacă la o moştenire (legală) sunt chemaţi soţia supravieţuitoare, mama defunctului şi doi fraţi (buni) ai defunctului:
a) soţia supravieţuitoare va lua 1/3 din moştenire iar mama defunctului va lua 1/6 din moştenire;
b) mama defunctului va lua ¼ din moştenire, iar fiecare din cei doi fraţi 5/24 din moştenire;
c) fiecare va lua 1/4 din moştenire.

Soluţii:
a) se reţine – (potrivit art. 1 din Legea 319/1944, soţului supravieţuitor îi revine, în concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi ai defunctului, atunci când aceştia vin împreună la moştenire, indiferent de numărul acestora, 1/3 din moştenire; atunci când fraţii, colaterali privilegiaţi, vin la succesiune în concurs cu mama, ascendent privilegiat, primii primesc ¾ din ce a rămas după ce soţul supravieţuitor şi-a luat partea, iar mama primeşte ¼ din aceeaşi cotă rămasă după ce soţul şi-a luat partea; aşadar, dacă împărţim 2/3 la 4, obţinem 1/6 din succesiune ca fiind partea mamei, iar cei fraţi rămâne jumătate de moştenire împreună, respectiv câte ¼ fiecare din ei;
b) nu se reţine - (avion);
c) nu se reţine - (avion).

Read more...

Grila 21 drept succesoral

Dacă la o moştenire (legală) sunt chemaţii părinţii defunctului, un frate bun şi un frate consangvin:
a) ¼ din moştenire revine părinţilor;
b) fiecare dintre fraţi va lua ¼ din moştenire;
c) fratele bun va lua 1/3 din moştenire.

Soluţii:
a) – nu se reţine (cota de ¼ din moştenire ar reveni în această speţă numai dacă dintre cei doi părinţi, ascendenţi privilegiaţi, doar unul s-ar prezenta la moştenire);
b) – se reţine (art. 673 C.civ.);
c) - nu se reţine (avion).

Read more...

Grila 20 drept succesoral

Dacă la o moştenire legală sunt chemaţi sora defunctului, mama defunctului şi fiul fratelui defunctului, acesta din urmă fiind în viaţă şi nedemn:
a) fiul fratelui defunctului va culege prin reprezentare, moştenirea cuvenită tatălui său;
b) mama defunctului va culege ½ din moştenire iar sora defunctului ½ din moştenire;
c) mama defunctului va culege ¼ din moştenire, restul de ¾ revenind surorii defunctului.

Soluţii:
a) nu se reţine (reprezentarea priveşte doar pe cei predecedaţi lui de cujus, nu şi pe nedemni);
b) nu se reţine (avion);
c) se reţine (art. 673 C.civ.).

Read more...

Grila 19 drept succesoral

Sunt excepţii de la principiul proximităţii gradului de rudenie:
a) reprezentarea succesorală;
b) împărţeala pe linii;
c) dreptul la moştenire a soţului supravieţuitor.

Soluţii:

a) se reţine (reprezentarea succesorală nu face decât să confere reprezentantului drepturi succesorale proprii, care, aplicând cu stricteţe principiul proximităţii gradului de rudenie între rudele din cadrul aceleiaşi clase de moştenitori, nu i-ar fi putut reveni);
b) nu se reţine (este doar un efect al reprezentării);
c) nu se reţine (soţul are un drept special de moştenire, care nu are nimic în comun cu principiul proximităţii gradului de rudenie).

Read more...

Grila 18 drept succesoral

Dacă la moştenire (legală) sunt chemaţi soţul supravieţuitor, părinţii defunctei, şi un nepot de frate prin reprezentare:
a) părinţii defunctei vor luar ½ din moştenire, soţul supravieţuitor ¼ din moştenire, nepotul de frate ¼ din moştenire;
b) fiecare va culege 1/3 din moştenire;
c) soţul supravieţuitor va lua ½ din moştenire, părinţii defunctei ¼ din moştenire iar nepotul de frate ¼ din moştenire.

Soluţii:

a) nu se reţine;
b) se reţine (potrivit art. 1 din Legea 319/1944, soţului supravieţuitor îi revine, în concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi ai defunctului, atunci când aceştia vin împreună la moştenire, indiferent de numărul acestora, 1/3 din moştenire; în speţa de faţă, restul moştenirii se împarte în mod egal între părinţii defunctei, pe de o parte, şi nepotul venit prin reprezentare, pe de altă parte);
c) nu se reţine.

Read more...

Grila 17 drept succesoral

Nedemnitatea succesorală:
a) are un caracter strict personal, deci nu produce vreun efect faţă de copiii nedemnului;
b) este o sancţiune civilă ce constă în decăderea moştenitorului legal sau testamentar din dreptul de a culege moştenirea;
c) produce efecte relative.

Soluţii:

a) - nu se reţine (dacă descendenţii nedemnului nu pot veni la moştenire în nume propriu, ei nu pot moşteni prin reprezentarea celui nedemn, soluţie care se desprinde din interpretarea per a contrario a art. 658 C.civ.);
b) - nu se reţine (nedemnitatea succesorală decade din drepturi doar moştnitorul legal, nu şi pe cel testamentar);
c) – se reţine (nedemnul este exclus numai de la moştenirea celui faţă de care s-a făcut vinovat de faptele prevăzute de lege, nu şi de la moştenirea altor rude, care l-au moştenit pe de cujus, în patrimoniul cărora poate regăsi, eventual, elemente ale patrimoniului celui faţă de care a fost nedemn).

Read more...

Grila 16 drept succesoral

În caz de nedemnitate succesorală:
a) efectele se produc şi faţă de descendenţii nedemnului;
b) nedemnul nu este obligat să restituie fructele culese din moştenire;
c) efectele se produc întotdeauna de drept.

Soluţii:

a) se reţine – (dacă descendenţii nedemnului nu pot veni la moştenire în nume propriu, ei nu pot moşteni prin reprezentarea celui nedemn, soluţie care se desprinde din interpretarea per a contrario a art. 658 C.civ.);
b) nu se reţine – (considerat a fi un posesor de rea credinţă, nedemnul este obligat la restituirea fructelor şi veniturilor bunurilor succesorale pe care le-a perceput sau ar fi trebuit să le perceapă – art. 657 C.civ.);
c) se reţine – (instanţa nu face decât să constate nedemnitatea, nu s-o declare).

Read more...

Grila 15 drept succesoral

Nedemnitatea succesorală:
a) poate fi invocată doar de comoştenitorii legali sau, după caz, de moştenitorii subsecvenţi;
b) produce efecte de la data deschiderii moştenirii;
c) poate fi constatată de instanţă şi anterior deschiderii succesiunii.

Soluţii:

a)
– nu se reţine (nedemnitatea succesorală poate fi invocată de orice persoană interesată, categorie care include, pe lângă comoştenitorii legali şi moştenitorii subsecvenţi, şi: donatarii sau legatarii, creditorii acestora acţionând pe cale oblică, instanţa de judecată sau notarul public din oficiu, ba chiar şi nedemnul);
b) – se reţine (practic, se consideră că nedemnul nici nu a moştenit, neavând dreptul nici măcar la rezerva succesorală);
c) – nu se reţine (momentul în care poate surveni constatarea nedemnităţii nu poate fi decât ulterior deschiderii succesiunii, anterior acţiunea fiind inadmisibilă pentru lipsă de interes).

Read more...

Grila 14 drept succesoral

Actele juridice referitoare la bunurile moştenirii, încheiate de un nedemn cu terţe persoane:
a) în măsura în care sunt menţinute ca valabile, obligă nedemnul la plata de despăgubiri către adevăraţii moştenitori ca şi un posesor de rea-credinţă;
b) sunt desfiinţate toate cu efect retroactiv;
c) sunt menţinute valabile numai dacă sunt acte de conservare şi de administrare.

Soluţii:

a) – se reţine (considerat a fi un posesor de rea credinţă, nedemnul este obligat la restituirea fructelor şi veniturilor bunurilor succesorale pe care le-a perceput sau ar fi trebuit să le perceapă – art. 657 C.civ.);
b) – nu se reţine (dobânditorii de bună credinţă ai bunurilor mobile nu pot fi obligaţi să restituie, pentru că în cazul bunurilor mobile buna credinţă şi posesia înseamnă proprietate; dobânditorii de bună credinţă a bunurilor imobile se pot prevala de principiul error communis facit just);
c) - nu se reţine (avion).

Read more...

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO